Mâncatul compulsiv (binge eating) este un episod în care mănânci o cantitate de alimente resimțită ca excesivă, însoțit de sentimentul că nu mai poți controla situația. Poate apărea ocazional, ca o scăpare izolată, sau poate deveni o problemă recurentă, cu efecte asupra sănătății fizice și emoționale. Diferența dintre un simplu exces alimentar și o tulburare alimentară ține de frecvența episoadelor, de intensitatea pierderii controlului și de impactul asupra vieții tale de zi cu zi.
„De obicei începe prin a mă gândi la alimentele pe care mi le refuz în timpul dietei. Apoi, asta se schimbă în a simți o puternică dorință de a mânca ceva. În prima fază se simte ca o senzație foarte plăcută în timp ce mănânc, dar apoi totul se schimbă în sentimentul că nu mă pot opri! Încep să mănânc agitat și compulsiv, chiar dacă mă simt plină. După aceea simt o mare vinovăție, furie pe mine și tristețe profundă.”
Povestea aceasta a unei femei care se confruntă cu mâncatul compulsiv arată foarte clar etapele prin care trece o persoană atunci când simte că pierde controlul asupra alimentației. Termenul de mâncat compulsiv sau binge se referă la orice tip de exces alimentar (fie în zona mâncării, fie a băuturii) însoțit de sentimentul pierderii controlului și de emoții negative după terminarea lui — furie, depresie, anxietate. Acest comportament poate afecta orice persoană, indiferent de vârstă, sex sau greutate.
Pentru multe persoane, episoadele de binge sunt niște scăpări izolate — pur și simplu mănâncă mult mai mult decât și-au planificat dintr-un aliment sau beau mai mult, fără ca asta să le afecteze starea emoțională sau dispoziția. Însă în alte situații, momentele de binge reprezintă o pierdere parțială sau aproape totală a controlului asupra mâncatului. Aceasta este o problemă majoră pentru multe persoane, și nu doar în partea occidentală a lumii.
Deși mâncatul compulsiv este o problemă larg răspândită, foarte mulți nu știu prea multe despre ea: cât de periculoasă e, când ar trebui să te îngrijorezi, dacă există tratament, care sunt riscurile și cum diferențiezi între episoadele de binge și cele de mâncat în exces.
Ce este un episod de mâncat compulsiv sau binge?
Definiția cuvântului binge s-a schimbat mult de-a lungul timpului. Dicționarul Merriam-Webster definește binge-ul astfel: „o indulgență excesivă”. Dacă iei această definiție ca fiind de încredere, termenul „indulgență” duce cu gândul la comportamente pe care atât femeile, cât și bărbații le fac din când în când, fără consecințe notabile asupra stării lor emoționale. Pentru alte persoane însă, așa cum reiese din descrierea de mai sus, este o problemă destul de mare.
De-a lungul timpului au fost descrise foarte multe experiențe de mâncat compulsiv sau binge, astfel încât să poată fi conturate cât mai clar criteriile de diagnostic ale unei tulburări alimentare de acest tip. Două caracteristici ies în evidență atunci când definim un episod de mâncat compulsiv sau binge:
- cantitatea de alimente ingerată este resimțită ca fiind excesivă (deși nu mereu și de alte persoane decât cea care are episodul);
- există un sentiment de pierdere a controlului în timpul episodului.
Caracteristicile unui episod de binge
Emoțiile
Primele momente ale unui episod de binge vin cu emoții plăcute, de satisfacție și plăcere. Doar că aceste emoții nu țin foarte mult — sunt înlocuite curând de emoții de dezgust, pe măsură ce consumi din ce în ce mai multă mâncare. Unii oameni simt repulsie față de ce fac, dar totuși continuă să mănânce.
Viteza cu care mănânci
De obicei mănânci foarte repede în timpul unui episod de binge, băgând mâncare în gură aproape mecanic și uneori fără a o mesteca. Alții beau apă sau alte băuturi ca să poată înghiți mai ușor, ceea ce contribuie la senzația de plin și de balonare.
Agitația
Te poți plimba agitat prin bucătărie sau prin cameră în timpul unui episod de binge, cu un sentiment de disperare. Simți dorința de a mânca ca pe o forță pe care nu o poți controla — de aici și termenul de „mâncat compulsiv”.
Sentimentul de control destul de limitat
Multe persoane descriu episoadele de binge ca și cum ar fi fost într-o transă — ca și cum ar face acest comportament automat. Unii se uită la televizor sau ascultă muzică pentru a se distrage de la activitatea pe care o fac, activitate însoțită de emoții negative.
Secretul
Cele mai multe episoade de binge se petrec în secret. Cei mai mulți oameni sunt atât de rușinați de aceste momente, încât fac orice ca să le ascundă, și de cele mai multe ori reușesc, chiar și timp de luni sau ani de zile. Un mod prin care faci asta este să mănânci relativ normal atunci când ești cu alte persoane la masă, iar apoi să mănânci în exces după ce ai terminat masa principală.
Senzația de pierdere a controlului
Aceasta este una dintre cele mai importante caracteristici, pentru că diferențiază mâncatul compulsiv (binge) de mâncatul în exces ocazional. Acest sentiment se manifestă diferit: unele persoane îl simt înainte de a începe să mănânce, altele îl simt în timpul episodului.
De cele mai multe ori, aceste episoade sunt urmate de comportamente compensatorii, de exemplu: inducerea vomei, folosirea de laxative sau medicamente diuretice, sportul în exces. La alte persoane aceste comportamente nu există, dar sentimentul de vinovăție este foarte puternic.
Cum diferențiezi mâncatul în exces de un episod de binge?
Majoritatea persoanelor care prezintă episoade de mâncat compulsiv nu întrunesc criteriile pentru diagnosticarea unei tulburări alimentare. Episoadele sunt, în aceste cazuri, rare sau ocazionale, nu îți afectează starea de sănătate fizică și nu interferează cu capacitatea ta de a funcționa normal zi de zi.
Dacă însă percepi aceste episoade ca pe o „problemă”, atunci ele reprezintă exact asta — o problemă alimentară.
Pe de altă parte, există numeroase persoane la care episoadele de mâncat compulsiv sau binge interferează cu funcționarea zilnică și le afectează sănătatea. În aceste cazuri se poate diagnostica o tulburare alimentară.
Printre criteriile după care recunoști o astfel de tulburare se numără:
- episoade dese de mâncat compulsiv sau binge, în care mănânci mult mai multe alimente decât ai face-o în mod obișnuit, cu apariția sentimentului de pierdere a controlului;
- luarea de măsuri extreme pentru controlarea greutății: folosirea laxativelor, voma frecventă, folosirea diureticelor sau a sportului în exces;
- exagerarea importanței greutății proprii — persoanele diagnosticate cu o tulburare alimentară acordă o importanță foarte mare greutății și imaginii lor în funcționarea de zi cu zi.
Care sunt riscurile mâncatului compulsiv?
Riscurile unei astfel de tulburări sunt foarte mari și se extind pe mai multe arii — sociale, fizice, dar și emoționale. Dacă te confrunți cu aceste episoade recurente de mâncat compulsiv sau binge, poți manifesta stări de iritabilitate, vinovăție, furie și tristețe profundă. De obicei apare tendința de a te izola social, fie pentru că simți că ceilalți nu îți înțeleg preocuparea, fie pentru că simți rușine în relație cu acest comportament.
Mai mult, efectele asupra sănătății sunt importante: de la apariția problemelor digestive, până la acumulări de greutate importante sau dezechilibre hormonale, inclusiv amenoree (lipsa menstruației).
Ce poți face?
Tratamentul cu cea mai mare eficiență în tratarea acestor stări este psihoterapia cognitiv-comportamentală, adaptată pe tulburările alimentare. În ședințele cu psihoterapeutul discuți gândurile și mecanismele care duc la aceste comportamente și urmezi planuri bine stabilite și validate științific, pentru a-ți controla cât mai bine atât gândirea, cât și emoțiile și comportamentul alimentar. Planurile includ asistență zilnică în a planifica și controla mâncatul în exces, cât și în a face față și a gestiona cât mai bine gândurile care duc la apariția acestor comportamente, cum ar fi supraevaluarea greutății și a importanței ei.
Apelarea la psihoterapie este foarte importantă în aceste cazuri. Poate face diferența între a gestiona o problemă alimentară sau o tulburare alimentară, ca să nu mai vorbim despre efectele neplăcute ale acestor stări asupra dispoziției, emoțiilor, dar și funcționării și interacțiunii cu ceilalți. E păcat să trăiești cu aceste stări și comportamente atât de neplăcute, când există tratamente și intervenții specifice care te pot ajuta să te bucuri de viață mai mult și să nu mai trăiești cu emoții negative!
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Irina Paraschiv