Perfecționismul clinic este credința rigidă că perfecțiunea există și trebuie atinsă cu orice preț, spre deosebire de dorința sănătoasă de a face lucrurile bine, care te motivează spre performanță. Când perfecțiunea devine gândul dominant din mintea ta, emoțiile funcționale se transformă în emoții negative disfuncționale — cel mai adesea anxietate. Diferența esențială stă în credința din spate: „trebuie neapărat să fac totul perfect, altfel valoarea mea ca om e zero” naște anxietate, blocaj și devalorizare, în timp ce o credință flexibilă permite performanță fără suferință. Iată cum recunoști perfecționismul clinic și ce poți face în privința lui.
De unde vine imboldul perfecțiunii
Cei mai mulți dintre noi au trăit mare parte a vieții, sau cel puțin în copilărie, sub imboldul perfecțiunii. Începând cu părinții care cereau ca lucrurile pe care le faci (de la teme până la făcutul patului) să fie făcute perfect sau cel puțin aproape perfect, și ajungând în viața adultă să ți se ceară perfecțiunea de colegi, șefi sau de persoana iubită, mulți dintre noi ajung să creadă că este „perfect” în regulă să ceară perfecțiunea de la ei înșiși.
În unele dintre cazuri, acest imbold al perfecțiunii te face să îți mobilizezi toate resursele în a atinge o performanță mai bună.
Din păcate, mulți dintre noi nu se opresc la a vedea perfectul ca ceva care îi motivează și îi mobilizează, ci văd în perfecțiune un scop în sine. În aceste cazuri perfecțiunea nu mai e un imbold, ci se transformă în ceea ce literatura de specialitate a denumit perfecționism clinic.
Ce înseamnă perfecționismul clinic
Înseamnă că în mintea oamenilor există credința conform căreia perfecțiunea există și că ea trebuie atinsă cu orice preț.
Având această credință puternic întipărită în minte și crezând-o 100%, nu te vei putea opri până nu o vei atinge și, mai mult decât atât, nu îți vei găsi liniștea până când această perfecțiune nu este adăugată în portofoliul tău.
De ce e periculos perfecționismul clinic
Așa cum spuneam mai sus, faptul că îți dorești ca lucrurile pe care le faci să fie făcute cât de bine se poate este un imbold foarte bun pentru a atinge performanța. Însă în momentul în care atingerea perfecțiunii în toate lucrurile pe care le faci devine credința și gândul dominant din viața ta, atunci emoțiile pe care le ai nu vor mai fi acele emoții funcționale care te ajută să te mobilizezi și să duci sarcina până la capăt cu succes, ci se vor transforma în emoții negative disfuncționale. Cea mai des întâlnită în acest caz este anxietatea.
Desigur că în limbajul popular „perfect” este un cuvânt des întâlnit. Diferența dintre perfectul funcțional și cel disfuncțional este credința pe baza căreia se formează.
În momentul în care în mintea ta apare următoarea credință: „Trebuie cu necesitate să fac toate lucrurile perfect, altfel valoarea mea ca profesionist / soț / soție / om este egală cu zero”, atunci în momentul în care vei avea un eșec, cel mai probabil vei simți o anxietate accentuată. Aceasta te va bloca, te va face să crezi că nu ești destul de bun, te va face să te devalorizezi și, surpriză, probabil nu te vei putea concentra astfel încât să duci până la capăt sarcina sau sarcinile pe care ți le propui. Cu alte cuvinte, îți vei trăi viața cu o teamă excesivă că nu vei reuși să fii perfect, să faci lucrurile perfect și să trăiești perfect.
Cum se manifestă perfecționismul clinic
Cel mai probabil, o persoană cu această credință în minte va avea o încredere scăzută în forțele proprii; probabil va avea o teamă excesivă ca ceilalți să nu o evalueze negativ pe baza performanței ei; va fi excesiv de meticuloasă, însă în același timp va amâna sarcinile de teamă să nu le poată face perfect. Aceste persoane suportă critica foarte greu și au sentimente accentuate de vinovăție atunci când lucrurile nu le ies „perfect”.
Toate aceste lucruri care se întâmplă în minte nu sunt reale. Cine este perfect? Cine face toate lucrurile perfect? Cât de rațional este să ceri de la tine perfecțiune?
O credință alternativă, mai flexibilă
Pe de altă parte, cum ar fi dacă ai gândi astfel: „Mi-ar plăcea ca toate lucrurile pe care le fac să fie perfecte. Însă îmi dau seama că uneori mai pot greși, mai pot avea câteva eșecuri. Atunci fac tot ce ține de mine ca să îmi iasă lucrurile așa cum vreau eu. Chiar când mai fac câte o greșeală, valoarea mea ca om nu se schimbă.”
Dacă reușești să înțelegi și să accepți această credință flexibilă, nu vei avea decât de câștigat. Înțelegerea faptului că oamenii nu pot face toate lucrurile perfect, că sunt supuși greșelii și că oricât te-ai strădui, câteodată lucrurile pur și simplu nu țin de tine, te va degreva de această anxietate accentuată și te va face să începi încet, încet să te bucuri mai mult de lucrurile pe care le faci bine, să accepți că uneori sunt șanse ca lucrurile să nu iasă așa cum îți dorești și să faci tot ce ține de tine ca să le faci din ce în ce mai bine.
Această credință absolutistă, rigidă, face practic diferența între perfecțiunea care naște anxietate și dorința de a face lucrurile bine care se transformă în performanță; dificultatea de a te bucura de viață, căutarea perfecțiunii în orice, sentimentul de devalorizare puternic — toate acestea sunt consecințe negative ale acestui perfecționism clinic.
Ce poți face în privința perfecționismului clinic
În primul rând, îți recomand să îți analizezi gândurile pe care le ai în momentele în care nu te simți bine cu tine pentru că nu ai făcut un lucru perfect. Există o credință rigidă acolo? Există vreo dorință imperativă de a face lucrurile perfect? Dacă da, analizeaz-o! Este reală, este funcțională?
În al doilea rând, poți încerca să apelezi la câteva ședințe de consiliere. Consilierea și psihoterapia cognitiv-comportamentală au rezultate foarte bune în a adresa acest tip de perfecționism. Împreună cu un psihoterapeut vei afla ce se întâmplă în mintea ta atunci când simți presiunea de a atinge perfectul și poți începe să schimbi și să flexibilizezi credințele care duc la el, astfel încât să se diminueze starea de anxietate, iar tu să reîncepi să te bucuri de viață.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Irina Paraschiv