Credința religioasă poate juca un rol important în gestionarea suferinței emoționale, oferind sprijin, acceptare de sine și toleranță la frustrare — dar, din perspectiva REBT, ea rămâne mai degrabă paliativă: te ajută „să te simți mai bine”, nu neapărat „să te faci mai bine”. De-a lungul secolelor, mulți oameni s-au folosit de metode religioase și spirituale atunci când erau perturbați emoțional, iar unii au ajuns astfel la o filosofie de autoajutor profundă. Articolul de mai jos analizează punctele de suprapunere dintre credința religioasă și principiile REBT, dar și limitele acestei abordări.
Ce au în comun credința religioasă și REBT
Mulți oameni s-au folosit, de-a lungul secolelor, de metode religioase și spirituale atunci când erau perturbați emoțional. Făcând acest lucru, unii dintre aceștia au ajuns la o filosofie de autoajutor profundă, care i-a ajutat în timpul celor mai profunde crize ale lor.
Idealul creștin, așa cum au arătat numeroși practicanți ai REBT, te învață că poți accepta păcătosul, dar nu și păcatul, că te poți accepta pe tine și pe ceilalți, în ciuda faptului că păcătuiți, că te poți accepta necondiționat pe tine și pe ceilalți oameni.
Diferite filosofii religioase se suprapun cu învățăturile și principiile REBT și cu alte atitudini proactive. Dacă le urmezi, ai putea realiza o schimbare filosofică profundă, să te accepți pe tine și pe ceilalți și să îți construiești o capacitate puternică de a tolera frustrarea. Aceste obiective pot fi atinse și dacă ești agnostic sau ateu, dar anumite perspective religioase îți pot fi de ajutor și le pot consolida în mod apreciabil. Există studii care arată cât de mult este compatibilă REBT cu anumite tipuri de religii, în special cu cele care postulează un Dumnezeu binevoitor și iertător.
„A te simți mai bine” vs. „a te face mai bine”
În același timp, modul lor de a vedea lucrurile și acțiunile religioase îi fac, adesea, pe cei care le sunt devotați să se simtă mai bine, chiar și atunci când nu îi încurajează, în sens REBT, să se facă mai bine. Așadar, esența multor religii este că Dumnezeu asigură oamenilor o sursă majoră de sprijin, îi va ajuta în momentele grele și va avea grijă de ei în privința lucrurilor importante. Este important să ai în vedere, însă, faptul că unele dintre aceste concepte religioase sunt paliative și te vor ajuta, cu siguranță, să te simți mai bine mai degrabă decât să te faci mai bine.
Există mai multe motive pentru care lucrurile stau așa:
1. Lipsa dovezilor empirice poate duce la deziluzie
Trebuie să ai încredere într-o forță supranaturală sau o zeitate, chiar dacă nu ai nicio modalitate de a demonstra empiric sau științific faptul că există o astfel de entitate. Atunci când nu ești ajutat de această forță într-un anumit fel, în modul în care vrei să fii ajutat, te-ai putea deziluziona cu ușurință în ceea ce o privește, suferind recăderi.
2. Dependența de o forță exterioară poate slăbi încrederea în sine
În mod ideal, sănătatea mentală pare să fie constituită din credință și încredere în tine însuți, fără altă variabilă care să intervină, cum ar fi Dumnezeu sau vreun spirit pe care să te bazezi. Dependența de un „zeu” ipotetic poate slăbi credința în tine însuți și o poate face mai efemeră.
3. Credința evlavioasă poate duce la dogmă și absolutism
Atunci când crezi cu evlavie în Dumnezeu sau într-un anumit tip de forță specială pe care nu o poți susține faptic, există posibilitatea de a recurge la unele elemente de dogmă sau absolutism. Sănătatea mentală, însă, așa cum este subliniat în REBT, este alergică la conceptualizări dogmatice, absolute, și este lipsită de prejudecăți, flexibilă și orientată științific.
4. Regulile rigide restricționează libertatea
Unele religii au tendința de a menține reguli de conduită absolute, inflexibile, care îți restricționează inutil libertatea și care, din nou, sunt opuse regulilor flexibile, democratice și practicilor preferate de persoanele sănătoase mental.
Un echilibru posibil
Există, bineînțeles, multe feluri diferite de credincioși religioși, care cred mai mult sau mai puțin. Unii sunt autodirecționați, se acceptă pe ei înșiși necondiționat, sunt interesați social și acceptă incertitudinea și ambiguitatea mult mai mult decât alții. Cu toate acestea, credința religioasă devotată și încrederea sunt, din multe puncte de vedere, sigure și garantate, având pentru mulți oameni anumite avantaje. Așadar, nu este complet lipsit de înțelepciune să te alături lor, măcar parțial.
Aderarea prea rigidă la regulile și atitudinile religioase poate fi, într-adevăr, dăunătoare multor oameni. Însă formele de religie mai liberale și care fac mai multe compromisuri pot folosi avantajele credinței profunde, care nu se bazează pe fapte, și le pot îmbina cu „realitățile” factice ale lumii.
Așadar, chiar dacă perspectivele religioase sunt mai curând paliative, ajutându-te mai degrabă să te simți mai bine decât să te faci mai bine, ele tot te pot ajuta, dacă ai sentimentele perturbate, să suferi mai puțin.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896