Îngrijorarea apare în trei forme comune — generală, obsesivă și socială — fiecare cu propriile caracteristici, dar cu un element comun: devin o problemă doar atunci când afectează viața ta de zi cu zi. Îngrijorarea generală înseamnă griji excesive și greu de controlat despre multiple aspecte ale vieții; îngrijorarea obsesivă implică gânduri intruzive și comportamente compulsive; iar îngrijorarea socială se manifestă prin teama de a fi judecat negativ de ceilalți. Vestea bună este că, indiferent de tip, îngrijorarea poate fi gestionată prin tehnici specifice de coping.
Cele trei forme comune de îngrijorare
Îngrijorarea îmbracă diverse forme și nuanțe. Scopul și durata îngrijorării sunt unice pentru fiecare individ. Există însă elemente comune pentru felul și motivele de îngrijorare ale oamenilor. Formele comune de îngrijorare sunt: îngrijorarea generală, îngrijorarea obsesivă și îngrijorarea socială.
Îngrijorarea generală
Cu toții ne îngrijorăm dintr-un motiv, din când în când. Îți faci probleme din cauza facturilor, a școlii, a relațiilor, a locului de muncă și a multor altor neajunsuri. Dacă te îngrijorezi la modul general, adică te temi din orice, îți faci griji în privința multor probleme tot timpul. Îngrijorarea este excesivă, aparent incontrolabilă și adesea nu este susținută de vreo dovadă. O altă caracteristică a persoanei care se îngrijorează în general este că nivelul grijilor este, de cele mai multe ori, mai mare decât ar merita de fapt situația, în realitate. Prin urmare, te simți frustrat, neajutorat și chiar „nebun”. Dacă este suficient de gravă, acest tip de îngrijorare este, de regulă, etichetat ca tulburare de anxietate generalizată de către specialiștii din domeniul sănătății mentale.
Îngrijorarea și gândurile obsesive
Obsesiile sunt gânduri, imagini sau impulsuri nedorite, repetitive și persistente, care îți produc o stare de tulburare. Este foarte dificil să reziști acestor gânduri și, în general, sunt considerate excesive de către persoana respectivă. Dacă te îngrijorezi obsesiv, te poți angaja în comportamente compulsive (verifici și reverifici, te speli pe mâini, aranjezi și rearanjezi obiecte) pentru a reduce și neutraliza anxietatea. Aceste comportamente funcționează în diferite măsuri, dar nu elimină gândurile anxioase. Acest tip de îngrijorare este etichetat în mod caracteristic drept tulburare obsesiv-compulsivă de către profesioniștii din domeniul sănătății mentale.
Îngrijorarea socială
Numeroși oameni nu se simt bine în situații sociale. Pentru unii, aceasta se manifestă sub forma timidității la petreceri sau la alte întruniri sociale. Pentru alții, se referă la teama de a spune ceva incorect sau de a jigni neintenționat pe cineva. În general, cei cu anxietate socială tind să se teamă că vor fi judecați negativ în vreun fel. Ca urmare, evită situațiile sociale de teamă să nu fie criticați sau făcuți de râs. Îngrijorarea socială duce și la o serie de simptome fizice care deranjează (de ex., transpirație, roșit, amețeală, gură uscată, accelerarea bătăilor inimii, tremurat). Acest tip de îngrijorare este etichetat în general ca fobie socială sau tulburare de anxietate socială de către profesioniștii din domeniul sănătății mentale.
Cum poți gestiona îngrijorarea
Indiferent de tipul de îngrijorare de care vorbim, este important de reținut faptul că acestea pot fi gestionate prin învățarea unor tehnici. Înainte de a aplica orice tehnică, este important să înțelegi că nu toate problemele care te fac să te îngrijorezi au soluții. Ca exemple în acest sens ar fi: anumite boli, dezastre naturale sau produse de om, precum și o serie de circumstanțe și situații omenești. Prin urmare, este bine să îți abordezi problemele în funcție de cele două stiluri de coping (ajustare): cel concentrat pe problemă și cel concentrat pe emoție. Copingul concentrat asupra problemei îți permite să rezolvi sau să corectezi problemele care pot fi soluționate sau corectate, în vreme ce copingul concentrat asupra emoțiilor îți permite să gestionezi emoțional acele lucruri care nu pot fi schimbate (de ex., poți schimba felul în care te gândești la boala mamei tale, dar nu poți schimba faptul că este bolnavă).
Concluzionând, există mai multe tipuri de îngrijorări, dar acestea devin problematice doar atunci când gândurile îți afectează viața normală de zi cu zi.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896