Singurătatea este distresul pe care îl simți atunci când relațiile tale sociale nu îți îndeplinesc așteptările — nu este același lucru cu a fi singur. Poți avea puțini oameni în jurul tău și să nu te simți singur, la fel cum poți fi înconjurat de lume și totuși să simți izolare. Singurătatea cronică are efecte reale asupra sănătății fizice și mentale, fiind asociată cu anxietatea socială, depresia și un risc crescut de boli precum infarctul, cancerul sau Alzheimer. Vestea bună este că poți lucra asupra relațiilor tale, iar terapia te poate ajuta în acest proces.
Ce este singurătatea?
Relațiile sociale înseamnă timp petrecut cu alți oameni, dar presupun și un raport echilibrat între cât oferi și cât primești. Ești persoana care are grijă constant de cei din jur? Poți să stabilești legături emoționale cu ceilalți, să împărtășești experiențele prin care treci și să primești din când în când ajutor din partea celor apropiați ție? Persoanele din relațiile tale sunt disponibile? Acestea sunt întrebări pe care merită să ți le adresezi și la care merită să încerci să îți găsești răspunsuri.
Singurătatea poate fi definită ca distresul pe care îl simți atunci când așteptările tale în legătură cu relațiile sociale nu sunt îndeplinite în realitate. Ea nu este sinonimă cu a fi singur (mulți oameni au vieți singuratice, dar nu se simt singuri), iar faptul că există oameni în jurul tău nu îți garantează lipsa singurătății.
Care sunt consecințele singurătății?
La nivel psihologic, singurătatea este asociată cu anxietatea socială, care pornește de la gânduri iraționale precum: „nu o să reușesc să comunic eficient și asta o să fie groaznic”, „sigur cei din jur mă vor respinge și vor crede despre mine că sunt o persoană inadaptată/proastă/inculta”, „mai bine evit să merg decât să mă fac de râs”.
Este asociată și cu depresia, unde pot fi prezente gânduri precum: „nu sunt suficient de bun/bună pentru persoana de lângă mine”, „trebuie să pot să vorbesc cu cei din jur și sunt incapabil/incapabilă să fac asta”, „nu merit ca persoanele din jurul meu să mă asculte când îmi este greu”.
De asemenea, singurătatea poate fi asociată cu sentimente de superioritate față de ceilalți — atunci când ai comportamente prin care îi critici sau îi judeci pe cei din jur și, în acest mod, nu reușești să dezvolți relații de calitate.
Legătura dintre singurătate și sănătatea fizică
În ultima perioadă, singurătatea și izolarea socială au devenit o problemă de sănătate publică. Au fost descoperite legături importante între singurătate și boală. Dacă te confrunți cu singurătate cronică, poți avea tensiunea ridicată, indicele de masă corporală crescut, dar ești și mai predispus/predispusă la boli precum infarct, cancer sau Alzheimer.
Acest lucru poate fi explicat analizând răspunsul sistemului imunitar, mai exact al monocitelor — celulele albe din sânge care ajută la apărarea împotriva infecțiilor. S-a descoperit că, atunci când te confrunți cu singurătate cronică, se declanșează activitatea genelor responsabile de răspunsul inflamator al organismului, în timp ce activitatea genelor responsabile de producerea anticorpilor care luptă cu infecțiile este inhibată.
De unde vine singurătatea?
Aceste modificări la nivel celular sunt o consecință a evoluției. În trecut, pentru strămoșii noștri, supraviețuirea depindea în mod crucial de cooperarea și comunicarea cu cei din jur, iar izolarea reprezenta un risc major. Astfel, evoluția a setat mintea umană să aibă nevoie și să își dorească interacțiuni sociale, la fel cum se întâmplă și cu nevoia de hrană.
Suferința care vine din singurătate este similară cu cea provocată de senzația de foame — este un semnal biologic că ceva nu este în regulă. Astfel, organismul rămâne constant în alertă. Acest lucru se manifestă în comportament: simțind pericol, deci anxietate, tinzi să trimiți celor din jur semnale că îți dorești să fii singur/singură și ajungi astfel la sentimentul de excludere socială.
Atunci când apar îmbunătățiri în aria socială, apar îmbunătățiri și la nivelul sănătății, în special la nivelul măsurătorilor fiziologice precum tensiunea și indicele de masă corporală. Aceste schimbări în bine sunt mai semnificative atunci când modificările din domeniul social se produc pe mai multe planuri — prieteni, colegi de muncă, cuplu.
Cantitate versus profunzime în relații
Numărul relațiilor sociale este mai important în perioada adolescenței și la vârsta a treia, pe când în perioada adultă contează mai mult profunzimea relațiilor decât numărul lor. Acest lucru se întâmplă pentru că, la vârsta adultă, ai mai multe responsabilități și mai multe cerințe din partea mediului, iar relațiile de calitate te pot ajuta să faci față mai ușor stresului și să te adaptezi mai bine în fața dificultăților. Întrebarea importantă rămâne: „Ce înseamnă aceste legături pentru mine? Îmi aduc suport sau presiune?”
Ce poți face dacă te confrunți cu singurătatea?
Cu toate că există multe campanii împotriva fumatului, consumului de alcool sau a obezității, nu la fel se poate spune și despre singurătate, iar consecințele ei sunt mai puțin cunoscute.
Fie că îți este greu să interacționezi cu oamenii din jurul tău pentru că simți anxietate, fie că nu reușești să aprofundezi legăturile deja create, singurătatea poate avea costuri pentru tine la nivelul sănătății fizice și mentale.
Terapia te poate ajuta să interacționezi mai ușor cu cei din jur, să vezi ce fel de emoții sau comportamente te împiedică să cunoști oameni noi și să înveți cum să le schimbi, să îți îmbunătățești abilitățile de comunicare și să îți dezvolți modalități prin care să aprofundezi relațiile deja existente în viața ta.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Roxana Petrus