Cu totii stim ce e ingrijorarea si majoritatea dintre noi au trait acest fenomen. In literatura de specialitate aceasta este definita ca un proces cognitiv care implica ganduri si imagini repetitive legate de posibile evenimente viitoare si consecintele negative ale acestora. Desi ingrijorarea este un proces normal, adaptativ si sanatos pana la un punct, cand aceasta apare in exces poate afecta semnificativ calitatea vietii unei persoane.
Pentru a reduce frecventa acestor ingrijorari, un scop important pe care il avem in terapie este sa analizam continutul ingrijorarilor si sa diferentiem intre ingrijorarile realiste legate de lucruri asupra carora avem controlul si cele nerealiste legate de lucruri foarte putin probabile sau asupra carora nu avem niciun fel de control. In timp ce continutul ingrijorarilor este intr-adevar important si e nevoie sa vedem cat de realiste sunt acele ganduri si cum putem sa le modificam, o la fel de mare importanta o are si ceea ce credem despre ingrijorari. De obicei, anxietatea este mentinuta de existenta in paralel a doua tipuri de credinte legate de ingrijorari: credinte legate de beneficiile ingrijorarii si credinte legate de efectele negative ale ingrijorarii.
Credinte legate de beneficiile ingrijorarii
Persoanele care au tendinta sa se ingrijoreze in exces au de cele mai multe ori gandul ca ingrijorarea este benefica si ii ajuta sa fie pregatiti pentru evenimentele negative ce vor urma. Acestea pot sa aiba credinte de tipul “Daca ma ingrijorez, voi fi mai motivat sa fac lucrurile pe care le am de facut”, “Ingrijorarea ma ajuta sa imi rezolv problemele”, “Ingrijorarea ma ajuta sa fac fata evenimentelor din viata mea”, “Daca ma ingrijorez, nu o sa mi se intample lucruri rele”, “Ingrijorarea ma pregateste pentru ce urmeaza”. Astfel de idei au ca efect cresterea frecventei cu care se ingrijoreaza si ii predispune sa aleaga ingrijorarea ca principala metoda de a face fata provocarilor de zi cu zi.
Credinte legate de efectele negative ale ingrijorarii
Una din cele mai frecvente credinte negative legate de ingrijorare este aceea ca ingrijorarea este incontrolabila. Oamenii care tind sa se ingrijoreze foarte mult cred ca ingrijorarea este cea care ii controleaza pe ei, nu invers, ca ei ar putea sa obtina controlul asupra ingrijorarilor. Astfel, apar ganduri de tipul “Nu am niciun control asupra ingrijorarilor”, “Nu pot face nimic ca sa opresc ingrijorarea”, “Odata ce incep sa ma ingrijorez, nu ma mai pot opri”.
O alta credinta negativa legata de ingrijorare care apare frecvent este aceea ca ingrijorarea este periculoasa. Astfel, multe persoane considera ca ingrijorarea poate sa le faca intr-un fel sau altul rau. Ele cred ca “O sa innebunesc de la atata ingrijorare”, “O sa ma imbolnavesc daca nu ma opresc din ingrijorare”, “Ingrijorarea imi va afecta organismul” sau “Ingrijorarea poate conduce la boli serioase”.
Atata timp cat aceste credinte raman neschimbate si ele nu sunt inlocuite cu credinte mai realiste si sanatoase, persoanelor care se ingrijoreaza frecvent le va fi greu sa renunte la ingrijorare, deoarece considera ca le ajuta si in acelasi timp vor resimti o mare anxietate cand se ingrijoreaza deoarece ele cred ca ingrijorarea e incontrolabila si poate sa le faca rau.
Daca te regasesti in aceste descrieri, sedintele de terapie cognitiv-comportamentala te pot ajuta sa depasesti dificultatile cu care te confrunti si sa ajungi sa te ingrijorezi din ce in ce mai putin. Te asteptam cu drag la cabinetele noastre din Bucuresti sau Cluj, dar daca nu poti ajunge, intra pe www.gandestesanatos.ro, unde inregistrarea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite. Pentru mai multe detalii acceseza pagina de Contact a site-ului si realizeaza o programare.
NOU! Acceseaza gratuit primele 3 sedinte-lectii ale platformei de psihoterapie si dezvoltare personala online descarcand aplicatia GandesteSanatos din AppStore si GooglePlay. Daca doresti si interactiune cu un psiholog te poti inregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Alexandra Pacurar