Îngrijorarea este un proces cognitiv normal, format din gânduri și imagini repetitive despre posibile evenimente viitoare și consecințele lor negative — sănătos până la un punct, dar problematic atunci când devine excesiv. Ceea ce menține adesea anxietatea nu este doar conținutul îngrijorărilor, ci și credințele tale despre ele: pe de o parte, credința că îngrijorarea te ajută și te pregătește, iar pe de altă parte, credința că îngrijorarea este incontrolabilă și periculoasă. Identificarea acestor credințe este primul pas către reducerea îngrijorării excesive.
Ce este îngrijorarea și când devine o problemă
Cu toții știm ce e îngrijorarea și majoritatea dintre noi am trăit acest fenomen. În literatura de specialitate, aceasta este definită ca un proces cognitiv care implică gânduri și imagini repetitive legate de posibile evenimente viitoare și consecințele negative ale acestora. Deși îngrijorarea este un proces normal, adaptativ și sănătos până la un punct, când aceasta apare în exces poate afecta semnificativ calitatea vieții tale.
Pentru a reduce frecvența acestor îngrijorări, un scop important pe care îl avem în terapie este să analizăm conținutul îngrijorărilor și să diferențiem între îngrijorările realiste, legate de lucruri asupra cărora ai controlul, și cele nerealiste, legate de lucruri foarte puțin probabile sau asupra cărora nu ai niciun fel de control. În timp ce conținutul îngrijorărilor este într-adevăr important și e nevoie să vezi cât de realiste sunt acele gânduri și cum le poți modifica, o la fel de mare importanță o are și ceea ce crezi despre îngrijorări. De obicei, anxietatea este menținută de existența în paralel a două tipuri de credințe legate de îngrijorări: credințe legate de beneficiile îngrijorării și credințe legate de efectele negative ale îngrijorării.
Credințe legate de beneficiile îngrijorării
Dacă ai tendința să te îngrijorezi în exces, ai de cele mai multe ori gândul că îngrijorarea este benefică și te ajută să fii pregătit pentru evenimentele negative ce vor urma. Poți avea credințe de tipul „Dacă mă îngrijorez, voi fi mai motivat să fac lucrurile pe care le am de făcut”, „Îngrijorarea mă ajută să îmi rezolv problemele”, „Îngrijorarea mă ajută să fac față evenimentelor din viața mea”, „Dacă mă îngrijorez, nu o să mi se întâmple lucruri rele”, „Îngrijorarea mă pregătește pentru ce urmează”. Astfel de idei au ca efect creșterea frecvenței cu care te îngrijorezi și te predispun să alegi îngrijorarea ca principală metodă de a face față provocărilor de zi cu zi.
Credințe legate de efectele negative ale îngrijorării
Una din cele mai frecvente credințe negative legate de îngrijorare este aceea că îngrijorarea este incontrolabilă. Dacă tinzi să te îngrijorezi foarte mult, poți crede că îngrijorarea este cea care te controlează pe tine, nu invers, că tu ai putea obține controlul asupra îngrijorărilor. Astfel, apar gânduri de tipul „Nu am niciun control asupra îngrijorărilor”, „Nu pot face nimic ca să opresc îngrijorarea”, „Odată ce încep să mă îngrijorez, nu mă mai pot opri”.
O altă credință negativă legată de îngrijorare care apare frecvent este aceea că îngrijorarea este periculoasă. Astfel, poți considera că îngrijorarea îți poate face, într-un fel sau altul, rău. Poți crede că „O să înnebunesc de la atâta îngrijorare”, „O să mă îmbolnăvesc dacă nu mă opresc din îngrijorare”, „Îngrijorarea îmi va afecta organismul” sau „Îngrijorarea poate conduce la boli serioase”.
Atâta timp cât aceste credințe rămân neschimbate și nu sunt înlocuite cu credințe mai realiste și sănătoase, îți va fi greu să renunți la îngrijorare, deoarece consideri că te ajută, și în același timp vei resimți o mare anxietate când te îngrijorezi, deoarece crezi că îngrijorarea e incontrolabilă și poate să îți facă rău.
Cum te poate ajuta terapia cognitiv-comportamentală
Dacă te regăsești în aceste descrieri, ședințele de terapie cognitiv-comportamentală te pot ajuta să depășești dificultățile cu care te confrunți și să ajungi să te îngrijorezi din ce în ce mai puțin.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar